Suntem "prizonierii" companiilor străine

Efectele globalizării

O mână de companii conduce destinele întregii lumi • Potrivit unui studiu, 1.300 de companii deţin peste 60% din veniturile globale • Acestea au în spate marile bănci ale lumii, care sunt cele care dictează politicile economice ale statelor • "Teoria Cospiraţiei" a devenit certitudine - Noua Ordine Mondială s-a instalat deja

Globalizarea este deja un fenomen recunoscut de toată lumea, fiind considerat ceva "firesc". Ceea ce este mai puţin cunoscut, este faptul că, de fapt, această "globalizare" riscă să se transforme în altceva. Unii îi spun Noua Ordine Mondială care ar urma să creeze un guvern mondial. Fraze de acest gen sunt catalogate imediat drept "conspiraţioniste", numai că realitatea faptelor demonstrează cu nu este vorba de nicio conspiraţie, ci de ceva foarte palpabil. Recent, a fost dat publicităţii un studiu din care reiese că, în acest moment, un grup mic de corporaţii multinaţionale este cel care, de fapt, conduce finanţele internaţionale, deci lumea.

O analiză a relațiilor dintre 43.000 de corporații transnaționale, câte există în acest moment, a identificat un grup relativ mic de companii, în principal bănci, cu putere disproporționată asupra economiei globale. Studiul, realizat de un institut elveţian, a avut ca punct de plecare o bază de date cu 40 de milioane de companii și investitori din lumea întreagă. De aici, cu ajutorul unui model matematic complex, oamenii de ştiinţă au extras toate cele 60.000 de companii multinaţionale și proprietățile împărțite care îi leagă. Apoi au construit un model după care companiile au controlat pe altele prin intermediul rețelelor de acțiuni, legată cu venituri de fiecare companie de exploatare, pentru a cartografia structura de putere economică. Rezultatul a relevat un nucleu de 1.300 companii cu prioritate de centralizare. Fiecare dintre cele 1.300 a avut legătură cu două sau mai multe companii, în medie 20. Mai mult, cu toate că acestea au reprezentat 30% din veniturile de exploatare la nivel mondial, se pare că cele 1.300 dețin în total majoritatea firmelor din economie, care reprezintă peste 60% din veniturile globale.Când cercetarea a mers şi mai departe, s-a făcut o descoperirea care face ca "Teoria Conspiraţiei" să iasă din sfera teoriei. Astfel, oamenii de ştiinţă au constatat că cele 1.300 de companii servesc interesele a 135 de companii ale căror şefi deţin peste 70 de procente din acţiunile celor 1.300 de multinaţionale. Din cele 135, cele mai multe sunt bănci precum Barclays Bank, JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group, Bank of New York Mellon Corp. Concentrarea puterii nu este bună sau rea în sine, spun analiştii, dar conexiunile interne ale nucleului pot fi. Cu alte cuvinte, atunci când mişcarea Occupy Wall Street susținea că 1% din bogaţii lumii au majoritatea avuției, avea perfectă dreptate.

Bani curaţi, bani murdari

Este cert că, în prezent, corporaţiile multinaţionale constituie principalii actori ai procesului de globalizare a vieţii economice. Acestea sunt privite ca entităţi a căror activitate se realizează prin intermediul filialelor amplasate în diferite ţări şi regiuni ale globului. Aceste firme au generat mecanisme economice noi, au transformat stări de fapt, generând extrateritorializarea activităţii de producţie, repartiţie, schimb şi consum. Tot ele au generat apariţia tendinţelor de globalizare a concurenţei şi de internaţionalizare a diverselor interese economice. Astfel, pe măsură ce spaţiile economice locale şi naţionale se deschid economiei globale, este tot mai evident că aceste firme devin entităţile care coordonează relaţiile economice internaţionale. Ce nu spune studiul de mai sus este că datele statistice nu evidenţiază situaţia negativă generată de multinaţionale: marii magnaţi ai lumii nu mai fac, de mult, distincţie între bani "curaţi" şi bani "murdari"; în goana lor după îmbogăţire, putere şi supremaţie mondială, multinaţionalele raţionalizează drastic numărul locurilor de muncă; în faţa proprietarilor forţei de muncă şi a sindicatelor, ele apar drept "capitalişti asasini"; din aceleaşi interese şi raţiuni nesocotesc şi, nu de puţine ori, încalcă brutal interesele naţionale. În prezent, întreprinderile multinaţionale constituie principalii actori ai procesului de globalizare a activităţii economice. Iar hegemonia americană e şi mai bine evidenţiată dacă analizăm situaţia primelor 25 de companii din lume, a căror cifră de afaceri depăşeşte 500 de miliarde dolari. Astfel 70% sunt companii americane, 26% europene şi 4% japoneze. Producţia internaţională realizată, în prezent, de cele peste 60.000 de societăţi multinaţionale care au nu mai puţin de 800.000 de filiale în toată lumea, cuprinde toate ţările şi domeniile de activitate.

Interesele din spatele banilor

Bunăstarea oricărei ţări este dată de activitatea economică şi de consum şi totul se măsoară în bani. Iar ţările au o nevoie disperată de bani. Cine poate oferi aceşti bani? Băncile, prin împrumuturile pe care le dau statelor fie direct, fie prin interpuşi gen Fondul Monetar internaţional, dar şi prin intermediul multinaţionalelor care plătesc taxe şi impozite. Iar în acest context, guvernele majorităţii statelor lumii devin simpli spectatori, servind docil interesele băncilor şi ale companiilor. Iar oamenii de pe stradă sunt îndemnaţi să ia credite la bănci şi să consume cât mai mult. Iar când vine o criză, ca cea de acum, populaţia este cea care plăteşte oalele sparte de mai marii lumii. Adică datoriile companiilor şi ale băncilor. În ultimul timp, tot mai multe voci susţin că nu populţia a creat datoriile statelor. Şi că, de fapt, oamenii politici şi funcţionarii statului au creat aceste datorii.

Una dintre ţinte: rezervele naţionale

Statele Unite au declarat zilele trecute că au o datorie totală ce depăşeşte suma de 16.000 de trilioane de dolari. Majoritatea banilor au fost daţi băncilor şi companiilor americane considerate "prea mari ca să cadă". Totodată, oficialii statelor spun că populaţia e vinovată pentru că "oamenii au cheltuit mai mult decât au produs" sau că statul a dat prea mulţi bani pentru asigurările de sănătate şi cele sociale. Adevărul este că toate datoriile statelor sunt făcute cu "ajutorul" băncilor şi a multinaţionalelor. Cum? Simplu. Să luăm cazul României. S-a ajuns la concluzia că România are un grad de îndatorare foarte mic, de circa 60% din PIB. Aşa că a venit FMI, (care are în spate interesele multinaţionalelor ) şi a început avalanşa împrumuturilor. De fapt, FMI nu are niciun interes ca ţările să returneze banii împrumutaţi prea repede pentru că se urmăreşte altceva. Şi anume rezervele naturale şi infrastructura unei ţări.

România stă la mâna FMI

Când, de exemplu, România ajunge să fie sufocată de datorii, vine FMI şi spune să privatizăm tot ce a mai rămas pentru a ne putea plăti datoriile. Iar multe dintre companiile venite la privatizare au "pile" puternice la Fond. De ce, în plină criză, când se tăiau pensii şi salarii, premierul Boc anunţa că se vor face investiţii în infrastructură? Pentru că, dintre toate activităţile economice, construirea de autostrăzi este cea mai profitabilă, mai ales în România, unde kilometrul de autostradă este între 5 şi 10 ori mai scump ca oriunde în lume. Şi bineînţeles că firmele care le construiesc sunt tot multinaţionalele. De aceea, o ţară nu este condusă de un guvern sau preşedinte, ci este condusă de cel care controlează moneda ţării respective. Probabil de aceea România nu se poate gospodări singură ci are nevoie de sfatul celor de la FMI. Nu mai contează legile, căci oricum se aplică numai directivele FMI.

Că FMI face legea, ne-o dovedesc mare parte a "privatizărilor" făcute până acum în România. Problema e că România mai mult a "transferat" către alte state, decât să privatizeze. Pentru că privatizarea înseamnă vânzarea pachetului majoritar către o firmă privată, iar transferul este vânzarea controlului într-o firmă către un stat străin. Aşa s-a întâmplat cu Petrom, care a fost preluat de statul austriac, cu Romtelecom, care a fost dat statului grec. Apoi, cele trei reţele de distribuţie a energiei electrice, în frunte cu Muntenia Sud, au ajuns pe mâinile statului italian, Electrica Oltenia - la statul ceh, Distrigaz Sud - la statul francez. Ultimele transferuri care am mai rămas de făcut? Ce a mai rămas din sistemul energetic, Roşia Montană, Tarom, CFR. Cum băncile nu pot să participe direct la privatizări, preferă să-şi ascundă influenţa în spatele statelor.

La prima sa luare de cuvânt după ce a revenit la Cotroceni, preşedintele Băsescu a ţinut să amintească chiar la începutul discursului său că a luat legătura cu unele companii americane printre care Exxon şi Chevron şi că "totul o să fie bine." Se ştie deja că 84% din sistemul nostru bancar este deţinut de capitalul străin, iar mare parte din economia României nu mai este "naţională", ci aparţine companiilor din afara graniţelor ţării. De altfel, în top 100 al companiilor din România, se regăsesc în proporţie covârşitoare multinaţionale şi firme din străinătate. Iar în faţa acestor forţe de necontestat care domină economia mondială, deci planeta, conducătorii noştri aleşi democtaric nu au practic nicio şansă. Ei trebuie să execute întocmai şi la timp ordinele pe care le primesc şi să puna ţara la dispoziţia "stăpânilor". Influienţa acestor "stăpâni" este atât de mare, încât devine evident că România nu se poate izola şi dezvolta separat în afara contextului regional şi global. Tocmai de aceea, marea problemă a celor care sunt la putere este că aceşti conducători, pe lângă faptul că fură, nu ştiu să negocieze mai dur condiţii avantajoase pentru România. Ei "predau" pur şi simplu ţara, intereselor străine.

Top 20 cele mai puternice companii din lume

1. Barclays plc
2. Capital Group Companies Inc
3. FMR Corporation
4. AXA
5. State Street Corporation
6. JP Morgan Chase & Co
7. Legal & General Group plc
8. Vanguard Group Inc
9. UBS AG
10. Merrill Lynch & Co Inc
11. Wellington Management Co LLP
12. Deutsche Bank AG
13. Franklin Resources Inc
14. Credit Suisse Group
15. Walton Enterprises LLC
16. Bank of New York Mellon Corp
17. Natixis
18. Goldman Sachs Group Inc
19. T Rowe Price Group Inc
20. Legg Mason Inc

Top 10 Cele mai importante companii din România după cifra de afaceri în 2011

1. OMV Petrom (Austria) 5,3 (miliarde euro)
2. Automobile Dacia (Franţa) 3,1
3.Rompetrol Rafinare (Kazahstan) 3
4. Petrotel Lukoil (Rusia) 1,5
5. BAT Romania (multinaţională) 1,4
6. Kaufland Romania (Germania) 1,3
7. Lukoil Romania (Rusia) 1,2
8. Metro Cash&Carry (Germania) 1,1
9. Arcelor Mittal i (multinaţională) 1,1
10. E.ON Energie Romania (Italia) 1

Sursa: Suntem "prizonierii" companiilor străine 

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/suntem-prizonierii-companiilor-straine-84303

 Bogdan Panţuru