La Arcul de Triumf : inscripţia "Budapesta", "-Uite-o, nu-i !"

 NOTA REDACŢIEI "SEMĂNĂTORUL TISMANA":

Iată că au trecut nouă luni de când "Semănătorul - Editura online" fu "însărcinată" cu distribuirea pe Internet a semnalului de alarmă dat de d-l col (r) Vasile Zărnescu:

http://www.samanatorul.ro/editura/2012/Vasile_Zarnescu-Impietate_la_Arcul_de_Triumf.pdf

La fel de "însărcinată" ca editura, fu "Revista Sămănătorul" care lansă şi ea "Impietatea de la Arcul de Triumf" în editorialul din numărul 1 din acest an:

http://www.samanatorul.ro/revista/samanatorul_nr_1-ianuarie-2012.pdf

Rămaseră însărcinate "Editura Semănătorul" şi "Revista Semănătorul" din ianuarie şi până acum! Şi fătă mândria noastră de presă - vacă ce-o mulg toţi "factorii de decizie" - taman zilele astea de octombrie. La soroc!

Unii cu presupusu', alţii cu plagiatu', uite că veni la corastă (Banat=Primu lapte la femeĭ și la vite) şi Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic din București pentru "explicăţii". 

De ce nu ia taurul de coarne, adică să dreagă impietatea aia, nu ştim! În cel mai neaoș stil dâmboviţean - care ne urlă în urechi seară de seară prin televiziuni - AMPT, vine să mai adauge un articol la hărmălaia ce s-a declanşat. 

Il inserăm mai jos spunând: "La un aşa titlu pompos, ca instituţie, aţi putea aduce dovezi că aveţi dreptate să afirmaţi ceea ce noi ştiam: "ştergerea" (sic!) în 1953 a literelor în basorelief, BUDAPESTA. 

Iar dacă "s-a şters" inscripţia sau s-a "buceardat" (Sic! A bucearda=A prelucra cu buciarda piatra de construcție), noi n-aşteptam o confirmare, nu dorim înc-un articol, ci REPARAŢII!"
 Da! Cerem reparare imediată! Nu istoricii comunişti decid dacă Armata Română în iulie-august-1919, când curăţa Budapesta de bolşevism, a avut succese acolo sau nu. Fotogaleria pe care o sugerează pentru cititori revista Sămănătorul - anul II. nr. 1 - ianuarie 2012,
http://www.george-damian.ro/galerie-foto-armata-romana-in-drum-spre-budapesta-iulie-august-1919-846.html
este mai grăitoare decât 1000 de cuvinte, aşa cum spune autorul: "O imagine face cât o mie de cuvinte. Am adunat aici 39 de imagini din timpul campaniei din vara anului 1919, când Armata Română a eliberat Ungaria de sub regimul bolşevic al lui Bela Kun."
Nu istoricii comunişti cu pistolul sovietic la tâmplă decid dacă eliberarea Ungariei a fost făcută "într-o batalie care excedea ca timp cadrul desfasurarii Primului Razboi Mondial". "Bătălia", aşa cum ne spun şi acum neo-politrucii în articolul de mai jos chiar cu gura lor, a avut loc în anul 1919! Deci, "cucerirea Budapestei de trupele Armatei Române", a avut loc înainte de a se încheia Tratatul de la Trianon! 
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial, şi a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
El a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate, vezi
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Trianon

Ce mai aşteaptă AMPT? Să se aşeze Istoricii la masa adevărului şi să decidă? Să decidă ce: că anul 1920 vine în urma anului 1919?

Chiar în primul eseu al d-lui col (r) Vasile Zărnescu, acesta a făcut apelul: "Analiza contrastului evident dintre panourile cu inscripţia CERNA şi, respectiv, cel acoperit BUDAPESTA, se poate face şi pe alte filme ale defilării postate pe Internet. Din păcate, nu am găsit pe Youtube filme anterioare anului 2005, de aceea apelez, pe această cale, la toţi producătorii din televiziune care au în arhive filme anterioare anului 2005 cu defilarea de la Ziua Naţională a României să posteze acele fragmente – precizînd data la care au fost făcute – în care se vede panoul cu inscripţia BUDAPESTA acoperită şi, fireşte, neacoperită. În acest mod putem determina cu precizie anul cînd s-a făptuit această umilire a Armatei şi, totodată, sabotare a imaginii României!"


Până acum, rezultatele studiului d-lui Zărnescu şi ale articolului din revista "Sămănătorul" sunt clare: O NOUĂ HĂRMĂLAIE!

Uite-al dracu' Creangă, nu ne-a spus cât o ţine un văitat cu drobul de sare în deceniul II, al mileniului III, dâmboviţean.


NNT

Inscripția "Budapesta" de pe Arcul de Triumf a fost ștearsă în 1953. Cum s-a luat decizia

 Sursa:
http://b365.realitatea.net/inscrip-ia-budapesta-de-pe-arcul-de-triumf-a-fost-tearsa-in-1953_183342.html

Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic din București explică faptul că asupra Arcului de Triumf nu s-a intervenit în ultimii ani, în niciun caz în sensul ștergerii basoreliefului "Budapesta" din lista bătăliilor câștigate de armata română.

Raspunsul AMPT la articolele din presa, care fac referire la o presupusa interventie a Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Turistic, in calitate de custode si administrator al monumentului, menționează că instituția s-a înființat în 1999, iar AMPT a preluat administrarea Arcului de Triumf in anul 2006, cu o inscriptie acoperita dintre cele care mentioneaza locurile unei mari batalii din razboiul reintregirii neamului, se arată în comunicatul instituției.

"Din anul 2005 pana in prezent, nu s-a executat nicio interventie de natura celei prezentate rauvoitor in presa.  Din relatarile colaboratorilor AMPT, personalitati ale culturii romane, academicieni, arhitecti, istorici etc cunoastem fara umbra de indoiala adevarul in legatura cu respectiva interventie, din relatarile regretatului academician Florin Constantiniu, precum si din lucrarea acestuia "O istorie sincera a poporului roman". Astfel,

la o sedinta a Comisiei Monumentelor Istorice din anul 1953, in plina perioada communist-stalinista, s-a luat hotararea ca inscriptia Budapesta sa fie stearsa de pe tampla interioara a arcadei Arcului de Triumf, in sedinta respective motivandu-se ca batalia respectiva a fost o victorie impotriva bolsevismului, intr-o batalie care excedea ca timp cadrul desfasurarii Primului Razboi Mondial.

Inscriptia, aplicata in anul 1936, evoca lupta Armatei Romane pentru elibererea Budapestei de trupele rebele ale agentului sovietic Bella Kuhn la 1919, la cateva luni dupa sfarsitul primului razboi mondial.

Hotararea Comisiei, forul tutelar atotputernic, in masura sa decida la acel moment soarta monumentelor istorice, a fost ca inscriptia sa fie desfiintata prin BUCEARDARE, procedeu care presupune spargerea cu dalta a altoreliefului inscriptiei pana la nivelarea totala, fara posibilitatea refacerii inscriptiei in suportul de piatra.

Printr-o minune, si prin eroismul nestiut al muncitorilor chemati sa puna neintarziat in practica hotararea Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, inscriptia nu a fost buceardata, ci astupata cu mortar. ( din relatarile acad. Constantiniu si prof. Neculai Moghior ). Pana in acest moment, nu se cunoaste insa cu precizie acest aspect, daca inscriptia mai exista sub stratul de mortar, sau a fost buceardata si abia apoi astupata cu mortar.

Astfel, nu numai ca din 1953 pana in prezent inscriptia nu a fost scoasa la iveala, dar nici macar nu s-au intreprins cercetari in firida astupata cu mortar, pentru a cunoaste cu certitudine prezenta sau absenta din firida a literelor B U D A P E S T A.

Afirmatia conform careia in anii '80 firida ar fi fost restaurata, pentru ca in anii 2005-2009 autoritatea publica locala ar fi dispus astuparea cu ciment a inscriptiei, este o minciuna si o calomnie, pentru ca o asemenea interventie la un monument istoric, fara avizul Ministerului Culturii constituie infractiune.

Chemam autorii delatiunii sa se adreseze Politiei cu dovezi in sensul celor relatate. Daca exista un singur muncitor care a executat lucrarea respectiv, daca exista o fotografie a inscriptiei presupus dezvelite in anii 80, sau orice alta proba materiala a celor afirmate, suntem imediat dispusi sa asiguram continuarea unei investigatii ample in aceasta directie. In acest moment nu o consideram decat un atac nejustificat si nedemn la adresa Autoritatii Publice Locale, din interese vadit altele decat protejarea si conservarea patrimoniului cultural national." - arată comunicatul AMPT.